Recommended

Aplica ie pentru a intalni barba ii boga i

Citation preview Capitolul I Primum vivere, deinde philosophari. Ca produs al activită ii umane, cultura este astfel concepută şi func ionează astfel încât să influen eze tot ceea ce există în cadrul unei societă i, tot ceea ce ne înconjoară. Cu toate acestea, deşi pare greu de crezut, conceptul de cultură are o semnifica ie aparte, foarte personală, pentru fiecare individ, pentru fiecare societate.

Cultura apare, de cele mai multe ori, sub forma unor straturi, care prezintă anumite particularită i, unele uşor observabile, altele mai pu in vizibile sau chiar foarte greu detectabile.

5 ^ Obiective

Primul dintre straturi cel exterior include simbolurile şi produsele culturale explicite precum limba vorbită, alimentele, băuturile, arta, arhitectura, pia a. Cel de-al doilea strat cel de mijloc este reprezentat de norme şi de valori.

Normele statuează cum trebuie să se comporte componen ii unui sistem unei societă i şi reflectă opinia grupului referitor la ceea ce este corect, respectiv incorect. Valorile arată, în schimb, cum doresc să se comporte componen ii sistemului societă ii şi influen ează comunicarea, fiind dependente de idealurile grupului. Cel de-al treilea strat cel interior cuprinde concep iile de bază despre via ă, despre existen ă.

Figura 1. Ea înglobează artele şi literatura de orice fel, modul de via ă, drepturile fundamentale ale fiin ei umane, sistemul de valori, tradi iile şi credin ele. Cultura îi asigură omului capacitatea de reflec ie asupra sinelui.

Ea este cea care ne transformă în fiin e umane ra ionale, critice şi angajate etic. Prin intermediul culturii distingem valoarea de non-valoare şi efectuăm alegeri în mod conştient.

fete frumoase care caută bărbați din Iași Intalnire cu femeile din Oujda

Prin intermediul culturii fiin a umană se exprimă, are conştiin a propriei evolu ii, se recunoaşte ca un proiect încă nedefinitivat, aflat deci în lucru, pune sub semnul îndoielii propriile realizări, caută fără încetare noi semnifica ii şi creează opere care o transcend.

Diversitatea culturală a popoarelor, societă ilor, grupurilor sociale trebuie astfel considerată un factor de echilibru şi nu de divizare, deosebire sau dezbinare. Cultura şi influenţa acesteia asupra managementului E. Schein defineşte cultura drept modalitatea prin care un grup de persoane o organiza ie, o na iune rezolvă problemele cu care se confruntă în mod obişnuit sau în situa ii limită Hofstede consideră cultura drept o programare colectivă a gândirii, care ne face să acceptăm anumite norme şi valori împreună cu membrii unui grup organiza ie, na iune şi să nu acceptăm alte norme şi valori împreună cu Intalnire femeie Portugalia altui grup organiza ie, na iune.

El consideră că există trei niveluri de programare mentală: individual, de grup şi universal. Aplica ie pentru a intalni barba ii boga i universal influen ează umanitatea în ansamblu şi se referă la func ionarea la nivel fiziologic şi biologic a organismului uman. Nivelul colectiv se referă la membrii unui grup social sau economic care se deosebeşte fundamental de alte grupuri sociale sau economice.

Cultura umană se situează, în fond, la acest nivel şi se referă la limba vorbită, la respectul predecesorilor, la tradi ii şi obiceiuri, la modul concret în care se comportă membrii unui grup. Nivelul individual reprezintă partea unică, strict personală a programării mentale, ceea ce explică pe deplin comportamentul total diferit pe care îl pot avea două persoane, din chiar acelaşi grup, fa ă de un anumit stimul extern Dobrinescu defineşte cultura ca reprezentând acea dominantă a spiritului care îşi lasă amprenta asupra genera iilor următoare prin ceea ce indivizii, ca membri ai unui grup, realizează.

Ca urmare, cultura este rezultatul unei sume de valori mereu adăugate unei culturi primare, deja existente. Atunci când, însă, se petrece ceva nou în cadrul grupului sau se realizează ceva nou de către un membru al grupului, indiferent că se intervine asupra naturii sau asupra unor fenomene ale acesteia, sau dacă se realizează un obiectiv cu caracter social, ceea ce poate genera o modalitate de trăire mai intensă a individului sau a grupului din care acesta face parte, ne aflăm în câmpul creator al omului, deci în zona culturii.

Geertz consideră cultura ca reprezentând un sistem complex de concep ii moştenite istoric, exprimate sub forma unor simboluri, prin care membrii grupului comunică, perpetuează, transmit şi dezvoltă propriile cunoştin e şi atitudini fa ă de via ă Management comparat J. Child şi A. Kieser consideră cultura ca o structură de gândire, asociată modalită ilor de ac iune răspândite pe scară largă în cadrul grupului, organiza iei sau na iunii.

Collins arată că prin cultură se defineşte o stare a dezvoltării intelectuale a popula iei. Cultura economică reprezintă o stare a dezvoltării economice, incluzând atitudinile, valorile, normele pe care se fundamentează activită ile economice şi care pot fi utile în modelarea comportamentului unei organiza iei şi a membrilor acesteia într-o anumită ară 6.

E Loc șI Pentru Mai

Allen, E Miller şi R. Nath în eleg prin cultură un determinant al comportamentului, deci un instrument esen ial pentru în elegerea proceselor de management derulate în cadrul organiza iilor. Whitely şi G. England în eleg prin cultură cunoştin ele, credin ele, arta, legisla ia, normele, obiceiurile şi alte caracteristici ale unui grup, care, în ansamblu, îl disting de alte grupuri.

Murdock defineşte cultura utilizând o listă cu circa 70 de trăsături culturale universale, deci comune tuturor culturilor. Dintre acestea, după o selec ie atentă şi după o grupare riguroasă, le re inem pe următoarele: vârsta, sportul, îngrijirea corpului, împodobirea capului, vestimenta ia, calendarul, timpul, educa ia, cură enia corporală şi spirituală, artele, mitologia, divinitatea, interpretarea viselor, munca şi diviziunea socială a acesteia, comportamentul, etica, morala, guvernarea, ospitalitatea, convie uirea, locuirea, tradi iile moştenite, comunitatea, cosmogonia, familia, petrecerea timpului liber, folclorul, interdic iile de natură socială, morală sau alimentară, jocul, sărbătorile, cadourile, alimenta ia, masa, îngrijirea sănătă ii, legisla ia, regretul pentru cineva sau ceva pierdut, rudenia, limba, supersti iile, naşterea, botezul, căsătoria, moartea, vremea şi fenomenele meteorologice, numele, sexul, statutul social, concep iile despre suflet şi trup, politica, uzan ele sociale şi organiza ionale, proprietatea, supranaturalul, ritualurile religioase, vizitarea, meşteşugurile, uneltele Cultura şi influenţa acesteia asupra managementului A.

Perotti consideră că semnifica ia dată în mod curent în antropologia Aplica ie pentru a intalni barba ii boga i a termenului este aceea referitoare la un grup sau la un popor. Aceasta corespunde unei structuri complexe şi interdependente de cunoştin e, de reguli formale sau informale, de modele, de comportamente, de valori, de interese, de aspira ii, de credin e, de mituri.

Acest univers se realizează în practicile şi în comportamentele cotidiene: obişnuin e vestimentare, culinare, locuire, atitudini corporale, tipuri de rela ii, organizare familială, practici religioase. Cultura acoperă modul de a trăi şi de a realiza ceva. Geneza acestei structuri complexe se operează în transformările tehnice, economice şi sociale proprii unei societă i date în spa iu şi în timp. Ea este rezultatul interac iunilor dintre om, natură şi societate. Pentru A. Kroeber şi K.

Management comparat T. În concep ia sa, cultura este produsul interac iunii dintre societate şi individ, societatea reprezentând cauza iar personalitatea individului fiind efectul, finalitatea culturii Gusti descrie trei niveluri majore de definire a culturii: nivelul culturii obiective, alcătuită din totalitatea bunurilor culturale şi a celor imateriale; nivelul culturii institu ionale, reprezentată de entită i economice, administrative, sociale, culturale distincte; nivelul culturii personale reprezentând ansamblul raporturilor pe care fiecare individ le are cu valorile culturale fundamentale ale comunită ii din care face parte.

Ultima edi ie a enciclopediei franceze Larousse, din anulprezintă trei accep iuni ale termenului de cultură: ® ansamblul obiceiurilor, tradi iilor, manifestărilor artistice, religioase, intelectuale, care definesc şi disting un grup, o societate; ® ansamblul de convingeri împărtăşite, de modalită i de a percepe şi de a ac iona care orientează mai mult sau mai pu in conştient comportamentul unui individ, al unui grup; ® ansamblul Aplica ie pentru a intalni barba ii boga i cunoştin e dobândite într-unul sau mai multe domenii Societatea îşi reglează comportamentul cu ajutorul unor coduri morale, formate din modele privind ideile, valorile şi rela iile.

Acestea sunt dezvoltate prin tradi ie, repeti ie şi exemple, fiind întărite prin imagini, obiceiuri şi opinii sociale. Istocescucultura este definită drept un univers al ideilor, experien elor de via ă, credin elor, tradi iilor, obiceiurilor, al institu iilor care le sus in şi le promovează, al ştiin elor exacte, artelor, tehnologiilor, ştiin elor umaniste; în sens comun, ea reprezintă modalită ile concrete de a realiza lucruri care apar in cotidianului vie ii fiecărui individ în cadrul Cultura şi influenţa acesteia asupra managementului comunită ii din care face parte.

Cultura este un proces complex care constă din mai multe componente independente, ea este un fenomen care necesită în mod constant reconstruc ie şi evolu ie Oamenii au urmat întotdeauna anumite căi, modalită i, concep ii, care au format, cu timpul, modele culturale.

Modelele culturale ale societă ilor sunt foarte diferite. Ea presupune, de fapt, o continuitate de tipul trecut — prezent — viitor. Fiecare societate are o cultură care grupează acele norme şi valori care permit, în fond, membrilor lor să trăiască în cadrul respectivei societă i.

Fiecare grup cultural include mai multe subgrupuri, fiecare dintre acestea respectând propriile norme şi valori culturale.

Dating Man Redon Site ul gratuit de dating site

Din cultura proprie grupului oamenii înva ă ce semnifica ii pot atribui unor evenimente, pe care adesea chiar ei le provoacă. În acest mod, culturile diferă şi după modul în care interpretează evenimentele cu care se confruntă. Ca membri ai grupurilor, oamenii sunt constrânşi să socializeze sau socializează de bună voie, pentru a putea să folosească ulterior cultura ca un instrument de interpretare.

Apare, astfel, uneori, cel pu in la nivel poten ial, pericolul ca perspectiva particulară a unui individ, membru al unui grup, să fie prea îngustă pentru a-i permite acestuia în elegerea uşoară, deplină şi obiectivă a altor indivizi, grupuri sau culturi. În mod frecvent, oamenii în eleg şi interpretează, voluntar sau involuntar, oameni apar inând altor culturi. Mai mult, deoarece oamenii îşi însuşesc toată via a un comportament cultural, ei sunt afecta i de acest comportament la nivel subconştient.

Condi ionarea culturală este astfel adânc înrădăcinată în subconştientul fiecăruia dintre noi, iar adesea Management comparat conştientizăm şi recunoaştem propriile noastre caracteristici culturale sau ale grupului din care facem parte numai atunci când ne aflăm fa ă în fa ă cu caracteristicile culturale ale altui grup sau ale altor grupuri.

Societatea în care trăim este, indiferent de voin a noastră, una interculturală, în cadrul căreia diferite culturi şi grupuri na ionale, etnice şi religioase trăiesc pe un Aplica ie pentru a intalni barba ii boga i teritoriu şi între in rela ii deschise de interac iune, cu Aplica ie pentru a intalni barba ii boga i diverse şi cu recunoaşterea mutuală a modurilor de via ă şi a valorilor respective.

În acest caz, se poate afirma că există un proces de toleran ă activă reciprocă şi de men inere a unor rela ii echitabile în cadrul cărora fiecare are aceeaşi importan ă, adică nu există persoane superioare sau inferioare, respectiv bune sau rele.

Cultură şi cunoaştere: În această primă perioadă de după al II-lea Război Mondial, Europa a fost marcată de reconstruc ia socială, obiectivul major al educa iei fiind promovarea păcii prin intermediul unei bune cunoaşteri a cauzelor războiului, precum diviziunea culturală şi sursele neîn elegerilor de acest tip.

Cultură şi politică: Pe parcursul celei de a doua etape a început procesul promovării noilor state independente şi recunoaşterea lor pe plan interna ional. Cultura şi influenţa acesteia asupra managementului Cultură şi dezvoltare: Această etapă a marcat o dezvoltare economică şi socială a fiecărui stat. Aceste ini iative sugerau ideea dezvoltării prin intermediul unor căi proprii adaptate specificului cultural fapt posibil prin sprijinul financiar şi administrativ acordat de ările dezvoltate.

Cultură şi democraţie: Tensiunile generate de ini iativele ărilor în curs de dezvoltare dublate de tensiunile intrasociale apărute la diverse niveluri local, regional, Aplica ie pentru a intalni barba ii boga i ionalîn special în marile aglomera ii urbane, au creat un precedent în sensul stabilirii unor conven ii interna ionale care să militeze pentru promovarea valorilor democra iei, accentuând nevoia de toleran ă atât între societă i, cât şi în interiorul acestora. Necesitatea rezolvării problemei drepturilor minorită ilor şi a coexisten ei diverselor comunită i culturale, accelerarea procesului de globalizare au marcat dialogul culturilor prin problemele ivite datorită schimbărilor radicale produse nu numai în domeniile economic şi al tehnologiilor, cât mai ales în ceea ce priveşte mentalită ile oamenilor şi percep ia lor despre lume.

Este constituită din valori, comportamente şi simboluri proprii acestora. Ca fenomen intelectual colectiv cultura are caracter dobândit, în sensul că se dobândeşte prin educa ie şi experien ă şi caracterizează omul ca fiin ă socială; are caracter colectiv fiind atributul membrilor grupurilor, comunită ilor, na iunilor; are caracter simbolic, ca reflectare a raporturilor interumane şi a rela iilor dintre natură şi societate; are caracter structurat, cu o structură specifică, bazată pe un model; are caracter de durată, pe fondul unor acumulări treptate, ceea ce creează persisten ă; are caracter dinamic, evoluând, adaptându-se gradual şi continuu în ciuda unor for e care se opun schimbării.

Management comparat œ Cultura este influen ată de ac iunea mai multor categorii de factori, care determină mai multe niveluri ale culturii, aflate în interdependen ă: nivelul na ional, nivelul regional, nivelul de gen, nivelul de genera ie, nivelul de clasă socială şi nivelul organiza ional.

Crişana tradiţională, V Pagini de etnografie, istorie, geografie şi folclor

Astfel, similar, cultura na ională corespunde ării, na iunii; cultura regională corespunde regiunii, aspectelor etnice, religioase sau de afiliere lingvistică; cultura de gen corespunde femeilor, respectiv bărba ilor; cultura de genera ie asigură diferen ele între copii, părin i, bunici; cultura de clasă socială este asociată oportunită ilor educa ionale, ocupa iei sau profesiei; cultura organiza ională corespunde modului şi scopului în care au fost grupate persoanele în cadrul firmei.

În cadrul acestora se identifică simbolurile, normele de comportament, ritualurile - toate acestea alcătuind practicile culturale, respectiv valorile, deci cunoştin ele dobândite şi asumate în cadrul unei comunită i şi pe baza cărora membrii acesteia interpretează realitatea şi îşi definesc comportamentul cultural. Prin prisma acestei dimensiuni culturale, societă ile sunt de tip individualist, respectiv de tip colectivist sau comunitar.

Cultura şi influenţa acesteia asupra managementului În societăţile caracterizate prin individualism sunt importante via a personală, via a familială, profesia, pozi ia ierarhică, libertatea individului de a-şi organiza propria activitate şi de a se realiza din punct de vedere material, profesional, social şi cultural. În societăţile caracterizate prin colectivism sunt importante grupul din care s bătrână” face parte, condi iile şi climatul de muncă, cultura organiza ională.

Tabelul 1.

Agen ia de dating in aer liber Nume de profil Dating Site

Ca urmare, fie se creează condi ii pentru reducerea sau eliminarea diferen elor prin prisma bogă iei, puterii şi accesului la informa ii esen iale — acest fapt fiind specific societăţilor caracterizate prin distanţă mică faţă de putere — fie se adâncesc şi se amplifică diferen ele de bogă ie, putere şi informa ie — ceea ce este specific societăţilor caracterizate prin distanţă mare faţă de putere. În ările cu distan ă mare fa ă de putere se men ine un conflict permanent între cei care de in puterea şi cei care sunt conduşi.

În schimb, în ările cu distan ă mică fa ă de putere se men ine în mod constant armonia între şefi şi subordona i.

5 ^ Obiective

Cultura şi influenţa acesteia asupra managementului Tabelul 1. Evitarea incertitudinii măsoară astfel Aplica ie pentru a intalni barba ii boga i de toleran ă al societă ii, organiza iei, grupului fa ă de neliniştea produsă de posibilele evenimente viitoare. Când gradul de toleran ă fa ă de viitor este mare, evitarea incertitudinii este redusă, iar când toleran a este redusă, evitarea incertitudinii este ridicată, iar riscul producerii unor evenimente neprevăzute scade.

În societăţile şi organizaţiile caracterizate printr-un grad ridicat de evitare a incertitudinii, salaria ii devin fideli organiza iei, de regulă de dimensiune mare, se asumă riscuri personale mult reduse, sunt dorite deciziile ferme şi instruc iunile precise, chiar comportamentele agresive, se preferă activită ile personale şi valorile individualiste, se apreciază valorile fundamentale şi managementul participativ.

Cu cât rolurile repartizate femeilor şi bărba ilor sunt mai diferite, cu atât cultura respectivă se caracterizează prioritar prin masculinitate, iar cu cât rolurile repartizate femeilor şi bărba ilor sunt mai pu in diferen iate, cu atât cultura respectivă se caracterizează prioritar prin feminitate. În culturile caracterizate prin masculinitate, atât femeile cât şi bărba i urmăresc să ob ină putere decizională şi ac ională, bogă ie materială şi spirituală, acces la informa ii esen iale, să se perfec ioneze din punct de vedere profesional şi managerial, să promoveze schimbări şi inovări.

În culturile caracterizate prin feminitate, atât femeile, cât şi bărba ii sunt interesa i să lucreze într-o atmosferă deschisă, destinsă, Cultura şi influenţa acesteia asupra managementului într-un mediu curat, să colaboreze bine cu şefii şi colegii, să se poată ocupa de familie, iar în timpul liber şi de probleme sociale şi de ecologie.

În societă ile caracterizate prin masculinitate, situate mai aproape de Ecuator, se manifestă un accent sporit acordat dominării naturii, supunerii acesteia, reuşitei economice şi sociale. Formulată ulterior celorlalte dimensiuni culturale, ca urmare a cercetărilor întreprinse de Geert Hofstede şi de Michael Bond, profesor la Universitatea chineză din Hong Kong, dimensiunea culturală viziune asupra timpului are, ca şi celelalte, două laturi contrare şi complementare.

Abordarea pe termen lung se caracterizează prin consecven ă, perseveren ă, organizare riguroasă bazată pe elemente formalizate, pe supravegherea func ionării rela iilor în cadrul societă ilor, organiza iilor, grupurilor. Abordarea pe termen scurt se caracterizează prin siguran ă şi stabilitate imediată, respect fa ă de tradi ie, reciprocitate în saluturi, favoruri şi cadouri.

În societă ile caracterizate prin abordare pe termen scurt se accentuează preocuparea pentru siguran a personală, nu se valorizează ini Site ul de intalnire canadienilor personală, inovarea, schimbarea, asumarea de riscuri, flexibilitatea organiza iei. Abordarea acestor trei categorii de elemente în diferite spa ii culturale a condus la sistematizarea a şapte dimensiuni culturale.

Ca orientare către sine, către interesele personale, individualismul necesită crearea şi cultivarea unor legături cu alte persoane, prin prisma valorizării a ceea ce fiecare persoană implicată doreşte, dar şi prin negocierea diferen elor inerente care apar.

Ca orientare către interesele, obiectivele şi scopurile comune societă ii, organiza iei sau grupului, colectivismul situează realizarea acestora înaintea intereselor, obiectivelor şi scopurilor individuale. Individualismul, bazat pe op iuni individuale şi pe oportunită i economice care conduc la creşterea calită ii vie ii tuturor membrilor societă ii, organiza iei, grupului, este o caracteristică a societă ilor moderne.

Colectivismul, bazat pe o mentalitate colectivistă care consideră că grija fa ă de alte persoane generează creşterea calită ii vie ii, chiar cu pre ul limitării libertă ilor individuale, este o caracteristică a societă ilor tradi ionale, în curs de dezvoltare din punct de vedere economic şi a societă ilor dictatoriale sau comuniste.

Universalismul este asociat culturii în cadrul căreia majoritatea componen ilor îşi asumă obliga ia de a respecta standarde universale, principii general valabile care reflectă valori şi norme specifice. Punând accent pe reguli, standarde, principii, universalismul nu permite situa ii particulare, fiind asociat unui comportament abstract.

Aplicatie cu hack

Particularismul este asociat culturii în cadrul căreia majoritatea componen ilor respectă obliga ia de a accepta standardele şi principiile individuale, adaptate situa iilor particulare asociate persoanelor. Particularismul este asociat situa iilor punctuale, permi ând un comportament concret. Universalismul reprezintă o trăsătură asociată unei societă ii moderne, complexe, dezvoltate din punct de vedere economic şi social.

Management comparat Particularismul caracterizează societă ile tradi ionale, mai pu in dezvoltate din punct de vedere economic, în care membrii acestora se cunosc şi interac ionează puternic. Universalismul presupune, printre altele, faptul că există un singur adevăr, acela al majorită ii, că o afacere trebuie respectată în orice condi ii, că se ac ionează în rela iile de afaceri exclusiv pe baza contractului, că respectarea cuvântului dat asigură încrederea membrilor grupului în şef, că accentul în afaceri este pus mai mult pe reguli decât pe rela ii.

Particularismul presupune, printre altele, faptul că există mai multe adevăruri puncte de vederecă o afacere trebuie respectată doar dacă generează rela ii, că un contract poate fi des şi uşor modificat, că onorarea în elegerilor mutuale şi nu a celor contractuale asigură încrederea membrilor grupului în şef, că accentul în afaceri este pus mai mult pe rela ii decât pe reguli.

Atunci când rela iile care se stabilesc între persoanele implicate într-un proces de negociere nu sunt clar definite, drept urmare a lipsei delimitării clare a spa iului public de cel privat, acestea sunt considerate ca fiind rela ii difuze, iar cultura este una difuză.